„Faust” de Johann Wolfgang von Goethe

Faust povesteste despre curiozitatea si curajul cautatorului, despre dragoste si patima, despre sacrificiu si iubire, despre puterea omului de a înfrunta ispitele si de a ceda lor, despre viata asa cum ne e dat sa o traim si cum poate nu o vom vietui niciodata. Pariul pe care Mefisto i-l propune lui Dumnezeu îl arunca pe Faust în abisurile cunoasterii si în nesatul puterii. întinerit peste noapte, acesta se îndragosteste de o fata pe care prin efectele dorintei sale nesabuite, o condamna la moarte. Puritatea sufletului ei insa, o salveaza...

In partea a II-a a tragediei pasim într-un spatiu atemporal, în care oniricul se împleteste cu realul într-o tainica urzeala, revelînd privirii profane, taine ascunse ale existentei.

Mefisto – Bufonul inventeaza banul, cucerind astfel întreaga curte-mparateasca; Faust, îndragostit de idealul frumusetii – Elena din Troia, porneste în cautarea ei prin lumea plina de mister a Greciei Antice, unde sirene, grifoni si figuri fantomatice de sfincsi îi calauzesc pasii. Iubirea lor se înfiripa, doar pentru a se risipi într-o clipita.

Apoi un ultim popas, un ultim ragaz si iata, se apropie moartea, ce transforma minutul în secunda cea mai profunda, apropiindu-ne iminent de final - plata pactului cu diavolul.